Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest în valoare de șase miliarde de euro care a fost propus este menit să ajute țările din regiune să îndeplinească condițiile pentru aderarea la UE. Într-un aviz publicat astăzi, Curtea sugerează că aceste fonduri suplimentare din partea UE ar trebui să fie mai bine protejate.

Convergența economică cu UE a celor șase țări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia) este considerată insuficientă de mulți ani. În vederea accelerării acesteia, Comisia a propus în luna noiembrie a anului trecut instituirea unui instrument de finanțare specific, mai exact a Mecanismului de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest, ca parte a unui nou plan de creștere pentru regiune. Mecanismul este menit să stimuleze creșterea economică, să promoveze convergența socioeconomică cu țările din UE și să accelereze alinierea la valorile și la legislația UE în vederea unei viitoare aderări.

Curtea salută introducerea unor condiții de finanțare mai stricte care presupun corelarea plăților cu îndeplinirea condițiilor ce urmează să fie stabilite în agendele de reformă pentru fiecare dintre țări. „Există totuși un risc ca aceste condiții de plată să nu fie suficient de ambițioase și ca indicatorii să nu fie suficient de clari și măsurabili. În același timp, asigurarea sustenabilității reformelor rămâne o problemă, în special având în vedere capacitatea administrativă deficitară din regiune”, a declarat doamna Laima Liucija Andrikienė, membra Curții responsabilă de acest aviz. „De asemenea, pe lângă posibilitatea de a formula observații, Comisia Europeană ar trebui și să poată solicita administrațiilor centrale din Balcanii de Vest să își revizuiască și să își modifice în consecință agendele de reformă.” Auditorii UE sugerează și că ar trebui elaborate orientări interne pentru evaluarea îndeplinirii în mod satisfăcător a condițiilor de plată prevăzute în agendele de reformă.

În cadrul mecanismului, se prevede un sprijin de până la șase miliarde de euro (două miliarde de euro sub formă de sprijin nerambursabil și patru miliarde de euro reprezentând împrumuturi) pentru perioada 2024-2027. Având în vedere fondurile de peste 14 miliarde de euro deja puse la dispoziția țărilor aflate în faza de preaderare (inclusiv Turcia) în cadrul actualului buget al UE, auditorii subliniază că sumele care ar urma să fie furnizate prin mecanism reprezintă o creștere substanțială (peste 40 %) a finanțării preconizate pentru țările din Balcanii de Vest până în 2027. Curtea constată că atât propunerea de instituire a mecanismului, cât și planul de creștere explică de ce economiile din Balcanii de Vest trebuie să își crească nivelul de convergență cu UE. Planul evidențiază și diverse beneficii pe care măsurile propuse le-ar aduce regiunii. Cu toate acestea, în lipsa unei evaluări a impactului sau a unui document analitic, Curtea nu a putut evalua măsura în care sprijinul preconizat în valoare de șase miliarde de euro ar putea contribui la îndeplinirea principalelor obiective ale mecanismului. În fine, pentru a se asigura un control adecvat, auditorii sugerează clarificarea anumitor dispoziții ale propunerii privind drepturile de audit ale Curții și accesul acesteia la date și la documentație.

Informații generale

Denumirea „Kosovo” nu prezumă în niciun fel statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind declarația de independență a Kosovoului.

La 8 noiembrie 2023, Comisia a propus instituirea unui Mecanism de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest ca parte a unui nou plan de creștere pentru regiune. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul au solicitat Curții să prezinte un aviz cu privire la propunere, termenul stabilit de Consiliu fiind 9 februarie 2024.

Avizul nr. 01/2024 este disponibil pe site-ul Curții în limba engleză; versiunile în alte limbi ale UE vor fi publicate în scurt timp.

A se vedea, de asemenea, raportul special al Curții privind sprijinul UE pentru supremația legii în Balcanii de Vest.