„Raportul anual privind statul de drept” se numără, din 2020, printre diversele instrumente de care dispune UE pentru a susține statul de drept în statele membre. El constituie o măsură preventivă, menită să monitorizeze evoluțiile în acest domeniu în toate statele membre și să faciliteze găsirea din timp a unor soluții. Într-o analiză publicată astăzi, Curtea de Conturi Europeană aruncă o privire critică asupra raportului, subliniind nu numai cât este de dificil să se asigure sinergia cu restul instrumentelor, ci și rata scăzută de punere în aplicare în statele membre a recomandărilor din raport.

Raportul reflectă propria evaluare a Comisiei Europene și punctul de vedere al acesteia cu privire la evoluțiile semnificative în materie de stat de drept în țările din UE. El se concentrează pe patru domenii tematice: sistemele judiciare, cadrul anticorupție, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru al puterilor. Întrucât nu are forță juridică obligatorie, raportul se bazează pe cooperarea cu bună-credință a statelor membre. Începând din 2022, raportul conține și recomandări adresate statelor membre, pe care Comisia le monitorizează apoi pentru a evalua în ce măsură au fost puse în aplicare.

„Statul de drept este un principiu fundamental al Uniunii Europene și este esențial ca acesta să fie respectat cu rigurozitate. Or, cercetătorii, societatea civilă și organizațiile internaționale au semnalat regrese în ceea ce privește statul de drept și chiar încălcări sistematice în unele state membre, astfel încât UE a reacționat prin intensificarea controlului său”, remarcă doamna Laima Liucija Andrikienė, membra Curții responsabilă de această analiză. „În calitatea noastră de auditori ai UE, am constatat că, între 2022 și 2023, doar aproximativ 10 % din recomandările raportului privind statul de drept au fost puse în aplicare integral și puțin peste jumătate au fost puse în aplicare cel puțin parțial. Pentru mai mult de o treime din recomandări, nu s-au înregistrat deloc progrese.”

Auditorii observă, de asemenea, că punerea în aplicare a unor recomandări poate necesita eforturi concertate pe durata mai multor ani și recunosc rolul esențial pe care îl joacă statele membre. Raportul este anual și oferă deci doar o actualizare privind evoluțiile din anul precedent. Cu prilejul celei de a cincea ediții viitoare, auditorii atrag însă atenția asupra ocaziei care se ivește de a surprinde tendințele multianuale mai ample în peisajul în materie de stat de drept.

Auditorii au constatat, în plus, că există posibilitatea de a se îmbunătăți pista de audit a procesului de evaluare astfel încât să se documenteze mai bine modul în care Comisia Europeană decide ce probleme să trateze și modul în care le clasifică nivelul de gravitate. Mai mult, terminologia utilizată în raport pentru a clasifica problemele legate de statul de drept diferă de cea folosită de alte instrumente ale UE privind statul de drept. De exemplu, o „preocupare serioasă” din raportul privind statul de drept nu este echivalentul unei „încălcări grave și persistente a valorilor” în temeiul procedurii prevăzute la articolul 7 TUE și nici al unei „încălcări a principiilor statului de drept” în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea.

În fine, auditorii subliniază oportunitatea de a spori transparența metodologiei pe care o utilizează Comisia pentru a elabora raportul. Doar parțial disponibilă pentru public în prezent, această metodologie ar putea fi dezvoltată și mai multe detalii ar putea fi făcute publice, astfel încât să se dea părților interesate posibilitatea de a înțelege mai bine abordarea aplicată pentru evaluare.

Informații de fond

Statul de drept este un principiu universal al guvernanței și una dintre valorile pe care se întemeiază UE. Pentru a promova și a susține statul de drept, UE apelează la diverse instrumente, măsuri și proceduri. Raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept reprezintă unul dintre cele mai recente instrumente și a fost publicat pentru prima dată în 2020.

Documentul de analiză nr. 02/2024 explică rolul pe care îl joacă raportul în setul de instrumente al UE privind statul de drept, modul în care este elaborat și ce urmări i se dau. Analiza vizează să faciliteze înțelegerea poziției pe care o ocupă raportul în peisajul mai larg în materie de stat de drept din UE. Nu este vorba de un raport de audit, ci de o analiză care se bazează pe informații publice, precum și pe materiale colectate special în acest scop. Analiza nu urmărește să ofere o asigurare sau să formuleze recomandări noi.

Documentul de analiză nr. 02/2024, intitulat „Raportarea Comisiei cu privire la statul de drept”, este disponibil pe site-ul Curții și vine în completarea Raportului special nr. 03/2024 privind cadrul aferent statului de drept pentru protejarea intereselor financiare ale UE, care a fost publicat la 22 februarie.