Migrația este un subiect care atrage în mod deosebit atenția publică și care se numără și printre prioritățile de la nivel politic. Cu toate acestea, discursul despre migrație este uneori influențat de preconcepții. Totodată, este un fapt cunoscut că integrarea migranților reprezintă o provocare considerabilă pentru societățile-gazdă. Toate aceste considerente au determinat auditorii UE să examineze modul în care Fondul UE pentru azil, migrație și integrare (FAMI) a sprijinit integrarea cetățenilor din țări terțe în UE.

După invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, numărul cetățenilor din țări terțe aflați în UE a crescut la 27,3 milioane. Aceasta înseamnă 6,1 % din populația totală a UE. Dacă toți cetățenii din țări terțe aflați în UE ar forma o singură țară, aceasta s-ar număra printre țările cu cea mai mare populație din UE.

Incapacitatea de a integra migranții poate duce la fracturi în societățile europene. Între cetățenii țărilor terțe și cetățenii UE se observă decalaje socioeconomice, care comportă nu numai un risc de sărăcie și de excluziune socială, ci și riscul unui nivel mai ridicat al șomajului. Datele arată că opinia publică depinde de succesul politicilor de integrare. Atunci când politicile în materie sunt bine concepute, populația care găzduiește migranții va adopta o atitudine mai tolerantă față de aceștia.

Elaborarea strategiilor naționale pentru integrarea migranților ține de fiecare stat membru al UE. Cu alte cuvinte, UE vine să sprijine sisteme care pot varia foarte mult de la o țară la alta. Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) este un instrument financiar consacrat de UE integrării migranților. Bugetul său s-a ridicat la aproximativ 1 miliard de euro pentru perioada 2014-2020 și aproape s-a dublat pentru perioada 2021-2027. Circa 10 milioane de persoane au beneficiat de sprijin prin măsuri de integrare în perioada 2014-2020. Costurile pentru UE au fost de aproximativ 800 de milioane de euro.

Auditorii UE au examinat dacă Comisia Europeană și statele membre, în limita sferei lor de competență, au utilizat în mod judicios și eficace acest fond în scopul integrării migranților. În activitatea lor, auditorii au efectuat și vizite la fața locului în Franța, Germania, Suedia și Spania.

Raportul de audit pe această temă, preconizat să fie publicat înainte de sfârșitul anului curent, nu acoperă și persoanele aflate în situație de ședere ilegală în UE. Raportul întregește imaginea deja cuprinzătoare a politicii UE în domeniul migrației pe care Curtea de Conturi Europeană a surprins-o din diferite unghiuri în ultimii ani în publicațiile sale privind abordarea „hotspot” ca răspuns la criza refugiaților, procedurile de azil și de returnare și cooperarea cu țările terțe în materie de readmisie.