UE și-a adaptat rapid normele pentru a oferi o flexibilitate sporită statelor membre în utilizarea fondurilor politicii de coeziune ca răspuns la pandemia de COVID-19. De asemenea, ea a pus la dispoziție resurse noi semnificative pentru a finanța investiții suplimentare. Aceste măsuri au sporit însă totodată presiunea de a cheltui fondurile UE rapid și în mod corespunzător, se arată într-un nou raport al Curții de Conturi Europene. Utilizarea în mod repetat a politicii de coeziune pentru a aborda situațiile de criză o poate îndepărta de la obiectivul său strategic primar, și anume de a reduce decalajele în materie de dezvoltare dintre regiuni, observă auditorii.
Încă de la începutul anului 2020, UE a luat o gamă largă de măsuri pentru a răspunde provocărilor aduse de pandemia de COVID-19. Politica de coeziune și-a jucat rolul, printr-un răspuns rapid în trei etape constând în modificarea normelor aferente perioadei de programare 2014-2020. În mai puțin de două luni de la răspândirea pandemiei în Europa, UE a adoptat măsuri legislative pentru a mobiliza prin Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII) și Inițiativa plus pentru investiții în răspunsul la coronavirus (CRII+) fonduri necheltuite. În mai puțin de un an, aceasta a adoptat Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU) pentru a servi drept instrument pe termen scurt și mediu pentru acțiuni de remediere și de redresare în urma crizei.
„Reacția UE a facilitat utilizarea fondurilor politicii de coeziune pentru a ajuta statele membre să facă față dificultăților economice legate de COVID-19, chiar dacă unele provocări preexistente ar putea fi în consecință exacerbate”, a declarat doamna Iliana Ivanova, membra Curții responsabilă de acest audit. „În orice caz, tot va trebui să evaluăm cu foarte mare atenție dacă politica de coeziune a UE este instrumentul bugetar adecvat pentru răspunsul în situații de criză”.