Anii următori vor fi cruciali pentru implementarea Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), principalul răspuns al UE în materie de finanțare în urma pandemiei. Părțile interesate au manifestat deja un interes puternic față de abordarea inovatoare de acordare a finanțării în cadrul acestui mecanism. Curtea de Conturi Europeană se pregătește să publice o serie de rapoarte pe acest subiect. Astăzi, Curtea a publicat o analiză în care compară MRR și finanțarea din cadrul politicii de coeziune a UE, scopul urmărit fiind acela de a ajuta la formularea unor concluzii preliminare care să contribuie la întocmirea bugetului pe termen lung al UE de după 2027. Documentul de analiză se apleacă asupra similitudinilor și a diferențelor dintre cele două instrumente, din punctul de vedere al guvernanței și al gestionării lor, al modului de programare a cheltuielilor, al condițiilor pentru efectuarea plăților, al monitorizării și al costului implementării, precum și din perspectiva controlului și a auditului.
Pe scurt, datorită celor 724 de miliarde de euro puși la dispoziție de UE prin MRR, țările din UE pot cheltui între 2021 și 2027 mult mai multe fonduri UE decât în trecut pentru coeziunea economică, socială și teritorială. MRR va majora și procentul de investiții publice finanțate de UE la nivelul de ansamblu al Uniunii. Dat fiind că MRR se derulează concomitent cu finanțarea din cadrul politicii de coeziune, țările din UE pot alege oricare dintre aceste două instrumente pentru a finanța investiții. Coordonarea implementării lor capătă deci o importanță crucială, dat fiind că țările trebuie să se asigure că cele două instrumente se completează unul pe altul în loc să se suprapună. Date fiind scopurile lor diferite, cele două instrumente sunt implementate în temeiul unor cadre generale diferite și prin mecanisme diferite de guvernanță și de gestiune, ceea ce înseamnă că organismele UE și autoritățile naționale au responsabilități diferite pentru fiecare instrument. În cadrul ambelor instrumente, finanțarea este acordată sub formă de granturi, dar MRR prevede și finanțare sub formă de împrumuturi rambursabile. Spre deosebire de modul în care este distribuită finanțarea din MRR, sprijinul alocat țărilor prin politica de coeziune ține seama de disparitățile regionale. Instrumentele diferă considerabil și la nivelul proceselor lor de aprobare și de evaluare: în timp ce plățile din domeniul coeziunii se bazează pe costurile reale, condițiile pentru efectuarea de plăți din MRR implică îndeplinirea în mod satisfăcător a unor jaloane și ținte, care reprezintă totodată baza pentru control și audit. În consecință, în cazul MRR, Comisia se bazează într-o măsură mai mare pe sistemele naționale pentru a asigura faptul că interesele financiare ale UE sunt protejate în mod eficace.