-->

Despre noi

Curtea de Conturi Europeană – promovează o Uniune Europeană transparentă și responsabilă

Ca cetățean european, puteți conta pe noi

Punem la dispoziție informații factuale și cifre pentru a evalua dacă legislația, programele și politicile UE funcționează pe teren, inclusiv în țara dumneavoastră.

Verificăm dacă UE obține rezultate

În calitate de auditor extern al UE, suntem singura instituție care examinează în mod independent ce se întâmplă pe teren la nivelul Uniunii, în statele membre și în afara UE. Atunci când examinăm și evaluăm politicile și programele UE, ne propunem să răspundem la trei întrebări:

  • Ce obiective urmăreau să atingă acestea?
  • Au fost îndeplinite obiectivele respective?
  • S-a asigurat un raport optim costuri-beneficii?

Rapoartele și analizele independente de audit pe care le publicăm oferă lecții valoroase și ajută la identificarea bunelor practici la toate nivelurile.

De asemenea, prezentăm o evaluare obiectivă cu privire la legalitatea și regularitatea utilizării bugetului UE. Promovăm buna gestiune financiară, transparența și o răspundere de gestiune solidă. Totodată, emitem avize cu privire le propuneri legislative, avize care pot aduce o contribuție la procesul de elaborare a legislației.

Mai multe informații despre Curtea de Conturi Europeană

Cine suntem

Curtea de Conturi Europeană (denumită în continuare „Curtea”) este auditorul extern independent al Uniunii Europene. Înființată în 1977, Curtea este una dintre cele șapte instituții ale UE. Curtea își are sediul la Luxemburg și în cadrul acesteia lucrează aproximativ 900 de persoane care provin din toate statele membre ale Uniunii și care își desfășoară activitatea în funcții de audit, de sprijin sau administrative. Instituția funcționează sub forma unui organ colegial compus din 27 de membri, câte unul din fiecare stat membru al UE.

Activitatea Curții

Auditorii noștri verifică dacă UE își ține contabilitatea în mod corespunzător și dacă aplică în mod corect normele sale financiare. Ei verifică, de asemenea, dacă politicile și programele UE își ating obiectivele preconizate și dacă acestea prezintă un bun raport costuri-beneficii.

Prin activitățile pe care le desfășoară, Curtea contribuie la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE și promovează răspunderea de gestiune și transparența. Instituția noastră avertizează cu privire la riscurile existente, oferă asigurare, semnalează deficiențele și reușitele și formulează orientări adresate factorilor de decizie și organelor legislative din UE.

Observațiile și recomandările noastre sunt prezentate Parlamentului European, Consiliului Uniunii Europene, guvernelor și parlamentelor naționale, precum și publicului larg.

Programul de activitate al Curții

Curtea își selectează sarcinile de audit în mod independent, pe baza unei evaluări a principalelor riscuri care există la adresa punerii în practică a politicilor UE și a cheltuielilor efectuate de aceasta. Atunci când își stabilește programul de activitate, Curtea ține seama, de asemenea, de interesul public potențial față de activitatea sa și de posibilul impact al acesteia.

În cadrul procesului de selecție, Curtea ia în considerare sugestiile exprimate de alte instituții și, în special, de către Parlamentul European. În fiecare an, instituția noastră contactează toate comisiile Parlamentului European pentru sugestii și idei. Conferința președinților de comisie din cadrul Parlamentului ne transmite apoi aceste contribuții.

Gama largă de subiecte acoperite de activitatea noastră de audit ne permite să prezentăm rapoarte independente, obiective și bazate pe elemente concrete cu privire la aspecte esențiale pentru viitorul UE. Curtea pune în evidență ceea ce funcționează bine și atrage atenția asupra a ceea ce nu funcționează. Ea contribuie astfel la consolidarea legitimității democratice și a sustenabilității Uniunii Europene.

Descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului UE

Activitatea Curții de Conturi Europene reprezintă o bază esențială pentru descărcarea anuală de gestiune, procedura prin care, pe baza unei recomandări din partea Consiliului, Parlamentul decide dacă Comisia a executat în mod satisfăcător bugetul aferent exercițiului anterior. Decizia Parlamentului European de a acorda descărcarea de gestiune conduce la închiderea oficială a conturilor Comisiei pentru un anumit exercițiu.

Atunci când decide dacă să acorde, să amâne sau să refuze descărcarea de gestiune, Parlamentul European ține seama de rapoartele financiare și de răspundere integrate ale Comisiei, precum și de raportul anual și de orice rapoarte speciale relevante publicate de Curte.

În cadrul audierilor publice privind descărcarea de gestiune, comisarii de resort răspund întrebărilor adresate de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European (CONT).

Scopul activității Curții

Constatările Curții sunt prezentate comisiilor și delegațiilor din cadrul Parlamentului European și, în special, Comisiei CONT. Aceasta este o ocazie de a discuta cu Parlamentul despre constatările și recomandările noastre, în prezența Comisiei sau a altor organisme auditate. De asemenea, rezultatele activității noastre sunt prezentate direct Consiliului. Membrii Curții călătoresc în mod regulat în statele membre din care provin pentru a prezenta publicațiile instituției în fața parlamentelor naționale și a altor autorități naționale.

Rapoartele noastre identifică atât deficiențe, cât și bune practici în modul în care sunt concepute și puse în aplicare pe teren politicile și programele UE. Acolo unde este necesar, recomandăm, de asemenea, schimbări. Comisia, Parlamentul, Consiliul și autoritățile naționale și regionale din statele membre pot utiliza activitățile Curții pentru a aduce îmbunătățiri. Acestea pot lua forma unor modificări ale legislației sau ale reglementărilor, a unor orientări mai bune sau a unei noi abordări pentru punerea în practică a unei politici sau a unui program. De-a lungul timpului, 90 % din recomandările noastre sunt acceptate în totalitate sau în parte. Procentul recomandărilor respinse este de sub 5 %.

Auditurile Curții de Conturi Europene

Auditurile performanței

Auditurile performanței desfășurate de Curte abordează eficacitatea, eficiența și economia politicilor și a programelor UE și examinează dacă principiile bunei gestiuni financiare au fost aplicate în cazul veniturilor și al cheltuielilor UE. Aceste audituri acoperă o gamă largă de subiecte, dar se concentrează cu precădere pe utilizarea durabilă a resurselor naturale, pe creștere și incluziune, pe migrație, securitate și dezvoltare globală, pe piața unică și pe o Uniune Europeană responsabilă și eficientă. Rezultatele auditurilor performanței sunt publicate în rapoarte speciale.

Atunci când auditează performanța, Curtea evaluează diferite aspecte ale procesului de intervenție publică, inclusiv resursele (mijloacele financiare, umane, materiale, organizaționale sau de reglementare necesare pentru implementarea unui program), realizările (elementele livrabile care trebuie obținute în cadrul programului), rezultatele (efectele imediate ale programului asupra destinatarilor direct vizați sau asupra beneficiarilor) și impacturile (schimbările survenite pe termen lung în societate care pot fi atribuite acțiunii UE).

Etapele procesului de audit

Auditurile performanței sunt adesea complexe și tehnice și necesită resurse importante. Principalele etape ale procesului de audit sunt următoarele:

  • programarea multianuală și anuală: stabilirea priorităților de audit pe baza analizei riscurilor și a politicilor și selectarea în consecință a sarcinilor de audit. Această etapă include evaluarea fezabilității unei propuneri de sarcină de audit și a impactului probabil al acesteia. În fiecare an, sunt lansate între 35 și 45 de audituri ale performanței;
  • planurile de audit: stabilirea etapelor detaliate ale auditului pentru a asigura eficiența și eficacitatea procesului, definirea sferei și a abordării specifice a auditului, planificarea resurselor și a obiectivelor intermediare;
  • munca de audit pe teren: obținerea de probe directe de audit la fața locului, de la instituțiile, agențiile și organismele descentralizate ale UE, de la autoritățile naționale și regionale din statele membre și de la alți beneficiari ai fondurilor UE;
  • confirmarea constatărilor de audit cu entitatea auditată: verificarea situației constatate împreună cu organismul auditat și confirmarea calității constatărilor;
  • raportarea: formularea constatărilor de audit, a concluziilor și a recomandărilor într-un raport, împreună cu răspunsul entității auditate. Toate rapoartele Curții sunt puse la dispoziția publicului;
  • urmărirea acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor: după trei ani, verificarea măsurii în care au fost puse în aplicare recomandările.

Auditurile realizate în vederea declarației de asigurare

Declarația de asigurare prezentată de Curte este un exercițiu anual de audituri financiare și de conformitate prin care audităm fiabilitatea conturilor UE și regularitatea operațiunilor subiacente acestora. Constatările și concluziile acestor audituri sunt publicate în rapoartele noastre anuale. Examinăm sistemele de supraveghere și de control pentru a stabili dacă veniturile colectate și plățile efectuate în cursul exercițiului financiar respectă cadrul juridic și de reglementare în vigoare.

Se efectuează teste detaliate pe un eșantion reprezentativ de câteva sute de operațiuni, pentru toate programele de cheltuieli și pentru toate statele membre, aceste teste fiind utilizate pentru a prezenta aprecieri specifice cu privire la diferitele domenii ale bugetului UE.

Pe această bază, estimăm, de asemenea, o rată de eroare pentru bugetul UE în ansamblu și pentru aprecierile specifice, cu condiția ca eșantioanele din fiecare domeniu de cheltuieli să fie suficient de mari. Aceste rate de eroare sunt calculate folosind metode statistice. Ele indică probabilitatea unor cheltuieli neconforme și nu sunt concepute ca estimări punctuale. În sfârșit, trebuie precizat că rata de eroare estimată pentru cheltuielile neconforme cu reglementările nu ar trebui asimilată fraudei.

Standarde

Curtea desfășoară audituri în conformitate cu ISSAI, standardele internaționale de audit emise de INTOSAI, organizația internațională a instituțiilor supreme de audit. Principiile și detaliile abordării de audit utilizate de Curte sunt stabilite într-o serie de manuale, standarde și orientări, care aplică standardele internaționale în contextul specific de audit al UE. Aceste materiale îi ajută pe auditorii noștri să asigure servicii profesionale de înaltă calitate și să își desfășoare activitatea în mod eficient și eficace.

Publicațiile Curții

Rapoartele de audit

Rapoartele speciale

Rapoartele speciale prezintă rezultatele unor audituri selectate ale performanței care au ca obiect domenii specifice de politici sau de cheltuieli ori aspecte bugetare sau de gestiune care acoperă mai mulți ani.

Rapoartele anuale

Rapoartele anuale publicate de Curte prezintă rezultatele auditurilor financiare și de conformitate desfășurate cu privire la bugetul Uniunii Europene și la bugetul Fondului european de dezvoltare. Aceste rapoarte cuprind declarațiile de asigurare anuale și acoperă aspecte legate de gestiunea bugetară și de performanță. De asemenea, Curtea publică rapoarte anuale referitoare la cele 41 de agenții, organisme descentralizate și întreprinderi comune ale UE.

Avizele

Avizele sunt emise la cererea altor instituții ale UE și prezintă poziția Curții cu privire la proiecte de acte legislative aflate în discuție care ar putea avea un impact semnificativ asupra gestiunii financiare a UE.

Documentele de analiză

Documentele de analiză se bazează pe experiența și pe cunoștințele acumulate de Curte. Ele acoperă diverse subiecte legate de politicile și de gestiunea UE și urmăresc obiective diferite. Documentele de acest tip pot descrie situații și pot oferi o analiză, bazată pe rapoarte publicate anterior de Curte, aplicând adesea o perspectivă transversală. De asemenea, aceste documente sunt utilizate de Curte pentru a prezenta analiza Curții cu privire la domenii sau chestiuni care nu au fost încă auditate sau pentru a constata situația de fapt care există în legătură cu aspecte sau probleme specifice.

Până în septembrie 2019, publicațiile axate pe analiză ale Curții erau cunoscute, după caz, drept analize panoramice, documente de informare sau studii de caz rapide. Toate aceste publicații vor fi denumite de acum înainte „documente de analiză”, dar pot fi în continuare regăsite cu ajutorul denumirilor lor anterioare.

Analizele preliminare de audit

Analizele preliminare de audit (audit previews, cunoscute anterior sub denumirea de „note de informare”) prezintă informații bazate pe activitățile pregătitoare întreprinse înainte de începerea unei sarcini de audit în curs și sunt menite să servească drept sursă de informații pentru cei interesați de politica sau de programul auditat.

Auditurile Curții de Conturi Europene

Cum se desfășoară activitatea efectivă de audit?

Principalele etape ale procesului de audit sunt următoarele:

• programarea: stabilirea priorităților de audit multianuale și anuale pe baza analizei riscurilor și a politicilor și selectarea în consecință a sarcinilor de audit;

• planificarea auditului: stabilirea etapelor detaliate ale auditului pentru a asigura eficiența și eficacitatea procesului, definirea sferei și a abordării specifice a auditului, planificarea resurselor și a obiectivelor intermediare;

• munca de audit pe teren: obținerea de probe directe de audit la fața locului, în instituțiile, agențiile și organismele descentralizate ale UE, de la administrațiile naționale și regionale din statele membre și de la alți beneficiari ai fondurilor UE. Auditurile sunt efectuate utilizând o serie de metode, cum ar fi examinări ale documentelor și rapoartelor, tehnici de chestionare directă, cum ar fi interviuri, grupuri de experți și sondaje, precum și proceduri analitice, cum ar fi analizele bazate pe criterii multiple și analizele comparative. Organismele auditate au obligația de a transmite orice document sau informație pe care auditorii Curții le consideră necesare în scopul auditului;

• confirmarea constatărilor de audit cu entitatea auditată: verificarea situației constatate împreună cu organismul auditat și confirmarea calității constatărilor. Informațiile factuale și constatările sunt confirmate în mai multe etape, inclusiv, dacă este cazul, cu organismele auditate din statele membre, cu țări terțe sau cu organizații internaționale;

• raportarea: formularea constatărilor de audit, a concluziilor și a recomandărilor într-un raport, împreună cu răspunsul entității auditate. Toate rapoartele Curții sunt puse la dispoziția publicului;

• urmărirea acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor: evaluarea măsurii în care recomandările au fost abordate de entitatea (entitățile) auditat(e), în general în termen de trei ani de la finalizarea auditului.

Cât durează un audit al Curții?

Obiectivul pe care îl urmărim în ceea ce privește durata, așa cum s-a convenit cu Parlamentul European, este de a finaliza auditurile selectate în termen de 13 luni de la adoptarea planificării detaliate până la adoptarea raportului. Ținând seama de toate etapele descrise de mai sus, considerăm că un astfel de calendar este foarte eficient, în special având în vedere că rapoartele trebuie să fie publicate în 23 de limbi ale UE.

Ce este un „audit al performanței”?  

Auditurile performanței desfășurate de Curte examinează eficacitatea, eficiența și economia politicilor și a programelor UE, precum și dacă principiile bunei gestiuni financiare au fost aplicate în cazul veniturilor sau al cheltuielilor UE. Aceste audituri acoperă o gamă largă de subiecte, cu un accent deosebit pe utilizarea durabilă a resurselor naturale, pe creștere și incluziune, pe migrație, securitate și dezvoltare globală, pe piața unică și pe o Uniune Europeană responsabilă și eficientă care să aducă o valoare adăugată europeană.

Cum își selectează Curtea sarcinile de audit?

Ne selectăm sarcinile de audit în mod independent, utilizând un proces anual riguros de selecție și de prioritizare, bazat pe o evaluare a riscurilor care acoperă întreaga gamă de politici ale UE și întregul buget al acesteia. De asemenea, ținem seama de contribuția părților interesate instituționale, cum ar fi Parlamentul European.

În plus, instituția noastră adoptă strategii multianuale pentru a pune în aplicare prioritățile pe termen lung, atât în ceea ce privește domeniile și metodele de audit, cât și organizarea sa internă.

De ce tip de expertiză are nevoie Curtea pentru a desfășura audituri specializate? Utilizează Curtea experți externi?

Personalul nostru de audit dispune de o formare și de o experiență profesională variată, atât în sectorul public, cât și în cel privat, fiind specializat, de exemplu, în contabilitate, gestiune financiară, audit intern și extern, drept sau economie. În cazul în care este nevoie de o perspectivă mai aprofundată cu privire la un anumit domeniu de politică – de exemplu, supravegherea bancară – recrutăm personal specializat.

În plus, facem apel la experți externi cu care discutăm planul de audit și analiza riscurilor și care pot contribui de asemenea la proiectarea și realizarea anumitor audituri și analize.

În statele membre, unele audituri sunt desfășurate în colaborare cu instituțiile supreme de audit naționale, iar auditorii din cadrul acestora se pot alătura echipelor Curții.

De ce efectuează Curtea audituri după mai mulți ani de la punerea în aplicare a politicii sau a programului vizat?

În opinia noastră, este important ca politicile UE să își atingă obiectivele propuse și ca programele de cheltuieli să asigure un bun raport costuri-beneficii. Prin urmare, trebuie să lăsăm timpul necesar pentru implementarea proiectelor și a programelor și pentru apariția primelor rezultate. Uneori, în funcție de politică și de program, poate fi nevoie de mai mulți ani. Acesta este motivul pentru care majoritatea auditurilor și a analizelor noastre au loc ex post. În caz contrar, nu putem proceda la o evaluare bazată pe elemente concrete.

Cum garantează Curtea independența și obiectivitatea auditurilor sale?

Auditurile noastre se desfășoară în conformitate cu codul pentru controlul calității stabilit de INTOSAI, Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit. Auditorii Curții sunt supuși Codului INTOSAI pentru conduita profesională. Printre altele, ei trebuie să fie liberi de circumstanțe sau influențe care le-ar putea compromite raționamentul profesional sau ar putea fi astfel percepute și au obligația de a acționa în mod imparțial și obiectiv.

În mod similar, tratatul cere ca membrii Curții să își exercite funcțiile în deplină independență. Aceasta înseamnă că ei nu trebuie să solicite sau să accepte instrucțiuni de la nicio sursă externă, trebuie să se abțină de la orice act incompatibil cu funcțiile lor și nu pot exercita nicio altă activitate profesională, remunerată sau nu. Dacă încalcă aceste condiții, membrii pot fi destituiți de Curtea de Justiție.

Ce se întâmplă cu recomandările Curții după publicarea unui raport?

Rezultatele activității noastre pot fi utilizate de Comisia Europeană, de Parlament, de Consiliu, de parlamentele și de autoritățile naționale din statele membre pentru a îmbunătăți modul în care sunt puse în aplicare pe teren politicile și programele UE. Aceste îmbunătățiri pot lua forma unor modificări ale legislației sau ale reglementărilor, a unor orientări mai bune sau a unei noi abordări pentru punerea în practică a unei politici sau a unui program. De-a lungul timpului, aproximativ 90 % din recomandările noastre sunt acceptate în totalitate sau în parte. Procentul recomandărilor respinse este de sub 5 %.

Urmărește Curtea măsurile luate ca răspuns la recomandările sale?

Da. De regulă, în termen de trei ani, verificăm în ce măsură au fost puse în aplicare recomandările noastre.

Dispune Curtea de mecanisme coercitive pentru a asigura punerea în aplicare a recomandărilor sale?

Rolul nostru este de a oferi consiliere prin intermediul recomandărilor pe care le formulăm, iar nu de a asigura punerea lor în aplicare.

În cazul în care auditurile noastre detectează fonduri plătite în mod necuvenit care trebuie să fie recuperate, Comisia dispune de mijloacele necesare pentru a asigura recuperarea lor, inclusiv în cazul programelor de cheltuieli ale UE implementate de autoritățile statelor membre.

Acolo unde există suspiciuni de fraudă, instituția noastră sesizează OLAF, Oficiul de Luptă Antifraudă al Uniunii Europene, care dispune de propriii experți. În astfel de cazuri sunt necesare competențe diferite de cele de audit și considerăm că această separare este un mijloc de a utiliza competențele respective în cel mai bun mod posibil. OLAF investighează cazurile și, în funcție de rezultate, le trimite parchetelor naționale.

Curtea analizează ulterior ce acțiuni corective au fost întreprinse de Comisie și de OLAF sau dacă aceste cazuri, în funcție de rezultatul investigațiilor efectuate de procurorii naționali, au condus la sancțiuni judiciare.

Membrii Curții și cooperarea interinstituțională

Cum sunt numiți membrii Curții?

Membrii Curții sunt numiți de Consiliu, după consultarea Parlamentului European, în urma nominalizării lor de către guvernele statelor membre respective. Membrii sunt numiți în funcție pentru un mandat reînnoibil de șase ani. Ei trebuie să își exercite îndatoririle în deplină independență și în interesul general al Uniunii Europene.

Membrii lucrează ei înșiși la audituri?

Da. Pe lângă apartenența la colegiul Curții, membrii sunt repartizați în una dintre cele cinci camere, specializate pe diferite domenii de politică. Majoritatea rapoartelor de audit și a avizelor sunt adoptate de aceste camere.

De asemenea, fiecare membru este responsabil de o serie de sarcini specifice, în principal în domeniul auditului. Activitatea de audit care conduce la un raport este efectuată de către auditorii din cadrul fiecărei camere. Membrul prezintă raportul spre adoptare la nivelul camerei și/sau la nivelul plenului Curții. Raportul este apoi prezentat Parlamentului European și altor parteneri instituționali relevanți, precum și mass-mediei.

Cum colaborează Curtea cu Parlamentul European, cu Consiliul și cu parlamentele naționale?

Faptul că instituția noastră își stabilește și își execută programul de activitate în deplină independență nu înseamnă că ea funcționează într-un vid. De asemenea, acest lucru nu ne împiedică să intrăm în contact cu partenerii noștri instituționali pentru a afla de ce informații au ei nevoie. Am dezvoltat o relație strânsă cu Parlamentul European pentru a primi sugestii de audit cât mai curând posibil în procesul de planificare. Ascultăm, de asemenea, ce are de spus Consiliul – vocea statelor membre — și ținem seama și de contribuția parlamentelor din statele membre. În ultimii ani, am primit un număr considerabil de sugestii care au fost foarte utile și cărora le-am dat curs.

Desigur, susținem în egală măsură un dialog permanent cu Comisia Europeană, în calitatea sa de principală instituție responsabilă pentru punerea în aplicare a recomandărilor noastre.

Cum cooperează Curtea cu instituțiile de audit din statele membre?

Curtea are o relație de lucru foarte strânsă cu instituțiile supreme de audit din statele membre ale UE, în cadrul Comitetului de contact al UE și prin contacte bilaterale.

Auditorii din instituțiile supreme de audit din UE ne pot însoți atunci când desfășurăm activități de audit pe teren în statul lor membru.

De asemenea, instituția noastră este implicată în schimburi de informații și de experiență grație apartenenței sale la EUROSAI și la INTOSAI, organizația europeană și, respectiv, organizația internațională a instituțiilor supreme de audit.

În activitatea sa de audit, Curtea ia în considerare activitatea unor terți?

Da. Sistemele de control intern din cadrul Comisiei și din statele membre au fost consolidate în mod semnificativ în ultimii ani, astfel încât ne putem baza într-o măsură mai mare pe aceste controale atunci când evaluăm regularitatea cheltuielilor. În prezent, instituția noastră testează o abordare bazată pe o misiune de atestare pentru declarația anuală de asigurare formulată în domeniul politicii de coeziune.

Aceasta va contribui totodată la promovarea asumării răspunderii de gestiune și la îmbunătățirea în continuare a gestiunii financiare a UE. Intenționăm să extindem această abordare la toate domeniile bugetului UE în care sunt îndeplinite condițiile necesare și în care o astfel de abordare este eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Raportul anual al Curții de Conturi Europene

Care este rolul Curții de Conturi Europene în raport cu bugetul UE?

În fiecare an, Curtea verifică conturile UE și prezintă o opinie cu privire la două aspecte: exactitatea și fiabilitatea conturilor, pe de o parte, și măsura în care există dovezi care arată că banii au fost încasați sau plătiți în conformitate cu normele naționale și cu normele UE aplicabile, pe de altă parte.

Această activitate stă la baza declarației de asigurare pe care Curtea are obligația de a o furniza Parlamentului European și Consiliului în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Este adevărat că Curtea de Conturi Europeană nu a validat niciodată conturile UE?

Nu, nu este adevărat. Curtea a validat conturile ca fiind fiabile (prin formularea unei „opinii favorabile”) pentru fiecare exercițiu financiar, începând cu 2007. Altfel spus, Curtea a considerat că, pentru fiecare dintre aceste exerciții financiare, conturile prezentau în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a Uniunii Europene, precum și rezultatele acesteia.

Pe lângă opinia referitoare la conturi, Curtea trebuie să exprime – bazându-se pe activitatea de audit desfășurată – și o opinie cu privire la conformitatea plăților subiacente cu normele aplicabile.

Unul dintre elementele pe baza cărora este formulată această opinie constă în estimarea cu privire la nivelul de eroare din cadrul populației auditate. Se consideră că plățile sunt neconforme dacă banii respectivi nu ar fi trebuit să fie plătiți din bugetul UE deoarece nu au fost cheltuiți în conformitate cu normele UE și/sau cu normele naționale.

În ultimii ani, s-a observat o ameliorare în ceea ce privește nivelul de eroare estimat pentru plăți: în 2014: 4,4%; în 2015: 3,8%; în 2016: 3,1%; în 2017: 2,4%; 2018: 2,6 %. Pe lângă aceasta, începând din 2016, o parte considerabilă din cheltuielile auditate nu a fost afectată de un nivel semnificativ de eroare. Pe această bază, Curtea a emis de atunci o „opinie cu rezerve”.

Ce înseamnă „opinie favorabilă/opinie cu rezerve/opinie contrară”?

O opinie „fără rezerve” înseamnă că cifrele prezintă o imagine corectă și fidelă și că sunt respectate normele privind raportarea financiară.

O opinie „cu rezerve” înseamnă că auditorii nu sunt în măsură să exprime o opinie fără rezerve, însă problemele identificate nu au un caracter generalizat, adică nu sunt prezente în întreaga populație auditată.

O opinie „contrară” indică existența unor probleme generalizate.

Ce înseamnă un „nivel semnificativ de eroare”?

În terminologia de audit, un nivel semnificativ de eroare este susceptibil să influențeze deciziile pe care le iau destinatarii vizați ai situațiilor financiare și ai raportului de audit. Atât Curtea, cât și Comisia Europeană utilizează pragul de 2 % ca prag de semnificație.

Dacă, de exemplu, nivelul de eroare a fost estimat la 2 %, acest lucru înseamnă că au fost irosite fonduri UE în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro?

Nu. Această abordare poate induce în eroare, deoarece există o diferență importantă între „eroare” și „risipă”. În cadrul testelor noastre, verificăm dacă banii UE au fost utilizați în scopul prevăzut, dacă cheltuielile declarate au fost calculate în mod corespunzător și dacă erau îndeplinite condițiile de eligibilitate. Rata de eroare estimată se referă la aceste aspecte.

Unele dintre erorile identificate au implicat plăți pentru care nu erau îndeplinite condițiile de eligibilitate: de exemplu, s-au efectuat plăți în baza unor declarații incorecte ale fermierilor cu privire la suprafață sau s-a acordat sprijin pentru cercetare unei întreprinderi clasificate ca fiind „mică sau mijlocie”, deși era deținută integral de o mare companie. În astfel de cazuri, este posibil ca fondurile UE să fi avut totuși un anumit impact pozitiv și să fi dus la obținerea anumitor efecte benefice, chiar dacă nu s-au respectat pe deplin condițiile privind utilizarea lor.

Pe de altă parte, se poate considera că unele cheltuieli care sunt conforme cu legile și reglementările aplicabile au însemnat totuși o risipă de fonduri, cum ar fi cazul unei infrastructuri portuare care a fost construită fără să se țină cont de nevoile viitoare în ceea ce privește transportul de marfă.

Erorile identificate de Curte reprezintă cazuri de fraudă?

În marea majoritate a cazurilor, răspunsul este nu. Frauda este un act deliberat de inducere în eroare în vederea obținerii unui beneficiu. Deși cazurile de fraudă pot fi dificil de detectat în cursul procedurilor obișnuite de audit, Curtea identifică în fiecare an, în cadrul testelor sale de audit, un anumit număr de cazuri în care există suspiciuni de fraudă.

În 2018, Curtea a identificat, în rândul celor aproximativ 728 de operațiuni auditate, 9 cazuri (13 în 2017) în care exista o suspiciune de fraudă. Toate aceste cazuri sunt raportate către OLAF, Oficiul European de Luptă Antifraudă.

De ce este atât de scăzut numărul cazurilor detectate de suspiciune de fraudă care sunt prezentate în raportul anual?

Curtea nu caută să detecteze cazuri de fraudă; nu acesta este rolul său în calitate de auditor extern al UE. Atunci când suspectează o fraudă, Curtea informează OLAF, Oficiul European de Luptă Antifraudă. OLAF investighează cazurile și, în funcție de rezultate, le trimite parchetelor naționale.

Curtea analizează ulterior ce acțiuni corective au fost întreprinse de Comisie și de OLAF sau dacă aceste cazuri, în funcție de rezultatul investigațiilor efectuate de procurorii naționali, au condus la sancțiuni judiciare.

De ce nu auditează Curtea toate statele membre în raportul său anual?

Auditul realizat de Curte are ca obiect bugetul UE și modul în care acesta este gestionat de Comisia Europeană; așadar, acest audit nu este conceput cu scopul de a se obține informații cu privire la fiecare stat membru în parte. Prin urmare, pe baza auditurilor desfășurate în vederea declarației de asigurare, Curtea exprimă o opinie de audit cu privire la regularitatea veniturilor și a cheltuielilor UE în ansamblu. Acest lucru explică de ce, cel puțin în anumite domenii ale bugetului, nu toate statele membre sunt incluse în eșantionul de audit în fiecare an.

În același timp, prin intermediul aprecierilor specifice, Curtea prezintă anual informații mai detaliate pentru principalele domenii de cheltuieli.