Special report|20d56233-5179-449f-93ac-6c9e8f3787cb
12 MB
26.11.2020
Pierderea biodiversității și a habitatelor marine reprezintă
o provocare continuă pentru mările Europei. În acest raport,
Curtea examinează modul în care principalele politici și programe
de cheltuieli ale UE răspund acestei provocări în unele părți ale
Oceanului Atlantic și ale Mării Mediterane.
În pofida faptului că există un cadru instituit pentru protecția
mediului marin, acțiunile UE nu au condus la restabilirea unei
stări ecologice bune a mărilor și nici la readucerea pescuitului la
niveluri sustenabile în toate mările. Normele de protecție ale UE
nu au condus la recuperarea unor ecosisteme și habitate
importante, zonele marine protejate oferă o protecție limitată,
dispozițiile privind coordonarea politicii în domeniul pescuitului
cu politica în domeniul protecției marine sunt puțin utilizate în
practică și relativ puține dintre fondurile disponibile sunt utilizate
pentru măsuri de conservare.
Deși în Oceanul Atlantic s-a înregistrat o îmbunătățire măsurabilă
a stocurilor de pește, acest lucru nu s-a întâmplat și în Marea
Mediterană.
Curtea adresează Comisiei o serie de recomandări în vederea
soluționării acestor probleme împreună cu statele membre.
Raport special al Curții de Conturi Europene prezentat în temeiul
articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE.