No

​​Introducere

Pandemia de COVID-19 este una dintre cele mai perturbatoare crize de sănătate cunoscute vreodată. Aceasta a avut și continuă să aibă un impact major asupra societății, a economiilor și a oamenilor de pretutindeni. Ceea ce începuse ca o criză sanitară s-a transformat rapid într-o criză socioeconomică, provocată de eforturile de a limita răspândirea virusului și de a salva vieți, care a afectat aproape toate domeniile vieții publice și private.

Impactul crizei și răspunsul la aceasta

Pandemia a avut un impact masiv și extrem de perturbator asupra UE în ansamblu și asupra statelor sale membre la nivel individual. Evoluția sa a fost însă una asimetrică și orizontul de timp în care aceasta a evoluat a variat foarte mult în UE. Pandemia de COVID-19 reprezintă o amenințare la adresa vieții cetățenilor UE și, printre altele, a sporit povara asupra sistemelor de sănătate publică ale statelor membre. Ea a condus, de asemenea, la o inversare bruscă a creșterii economice.

În majoritatea domeniilor grav afectate de pandemie, UE are prerogative limitate. Această situație se explică, pe de o parte, prin faptul că sănătatea publică este, în principal, o chestiune care ține de suveranitatea națională și, pe de altă parte, prin lipsa de pregătire și de consens inițial între statele membre cu privire la un răspuns comun la această criză. Deoarece nu a existat o abordare coordonată, guvernele au acționat adesea independent atunci când au instituit măsuri de prevenire și de izolare, când au achiziționat echipamente sau când au elaborat pachete de redresare și scheme de menținere a locurilor de muncă pentru a atenua consecințele socioeconomice.

Cu toate acestea, după un început stângaci, UE și statele sale membre par să își fi îmbunătățit eforturile de cooperare pentru a atenua efectele socioeconomice ale pandemiei. Prin intermediul instrumentului de redresare NextGenerationEU, acestea nu numai că au dat dovadă de o mare solidaritate, ci s-au și aventurat pe un teritoriu necunoscut pentru a răspunde provocărilor pe termen lung ale pandemiei. În același timp însă, este clar că pandemia de COVID-19 va avea un impact pe termen lung asupra modului în care vom trăi și vom lucra, inclusiv în ceea ce privește necesitatea unei cooperări sporite și mai bune, deoarece virusurile nu țin seama de frontierele naționale.

Răspunsul instituțiilor supreme de audit din UE

Printre numeroasele sale consecințe, criza a afectat considerabil și activitatea instituțiilor supreme de audit din întreaga lume, iar instituțiile membre ale Comitetului de contact nu au făcut excepție în acest sens. Răspunsul lor la criza aflată într-o continuă expansiune a fost unul prompt, hotărând să aloce resurse substanțiale – atât în viitorul imediat, cât și în anii următori – pentru evaluarea și auditarea răspunsului la pandemia de COVID-19. În 2020 și 2021, ele au publicat peste 150 de rapoarte, în timp ce peste alte 200 de activități de audit se află încă în desfășurare sau sunt planificate și prevăzute să se încheie în 2022 sau în 2023.

 

În iulie 2021, Comitetul de contact a publicat Compendiul de audit referitor la răspunsul la COVID-19. Raportul descrie impactul pandemiei și oferă o imagine de ansamblu a diferitelor măsuri luate ca răspuns la aceasta. De asemenea, el conține rezumate ale celor 17 rapoarte relevante publicate în 2020 de instituțiile supreme de audit din Belgia, Cipru, Germania, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovacia, Suedia și Curtea de Conturi Europeană.

Informații suplimentare

Pentru o lectură mai aprofundată și pentru a avea acces la informații suplimentare care sunt actualizate periodic, puteți consulta următoarele site-uri web: