În Raportul său anual privind exercițiul financiar 2019, publicat astăzi, Curtea de Conturi Europeană validează conturile UE, care, în opinia sa, prezintă „o imagine corectă și fidelă” a situației financiare a UE. În același timp, Curtea a concluzionat că plățile erau afectate de prea multe erori, în principal în categoria cheltuielilor clasificate cu „risc ridicat”. În acest context și în pofida îmbunătățirilor din anumite domenii de cheltuieli, Curtea emite o opinie contrară cu privire la cheltuieli. Ea subliniază de asemenea cu această ocazie nevoia unei gestiuni solide și eficiente a pachetului financiar care a fost convenit ca răspuns la criza provocată de pandemia de COVID-19 și care aproape va dubla cheltuielile UE în următorii câțiva ani.
Nivelul general al neregulilor care afectează cheltuielile UE a rămas relativ stabil, la 2,7 % în 2019, în comparație cu 2,6 % în 2018. S-au observat și elemente pozitive la nivelul cheltuielilor UE, cum ar fi evoluția din domeniul resurselor naturale și rezultatele durabile din domeniul administrației. Cu toate acestea, din cauza modului în care bugetul UE este alcătuit și evoluează în timp, cheltuielile cu risc ridicat au reprezentat în 2019 peste jumătate din cheltuielile auditate (53 %), o creștere față de 2018. Această categorie include în principal plățile bazate pe rambursare, de exemplu în domeniul coeziunii și al dezvoltării rurale, în care cheltuielile UE sunt gestionate de statele membre. Cheltuielile cu risc ridicat fac adesea obiectul unor norme și criterii de eligibilitate complexe. În această categorie, continuă să fie prezent un nivel semnificativ de eroare, estimat la 4,9 % (față de 4,5 % în 2018). Întrucât a ajuns la concluzia că nivelul de eroare este generalizat, Curtea a emis o opinie contrară cu privire la cheltuielile UE.
Curtea a profitat de această ocazie pentru a privi către viitor. În iulie 2020, Consiliul European a ajuns la un acord politic vizând combinarea bugetului UE pentru 2021-2027 cu un instrument temporar de redresare denumit Next Generation EU, care abordează efectele economice și sociale ale crizei provocate de pandemia de COVID-19. Ca urmare a acestei includeri, cheltuielile UE vor fi considerabil mai mari în următorii câțiva ani.
„Opinia contrară pe care am emis-o cu privire la cheltuielile UE pentru exercițiul 2019 reamintește faptul că avem nevoie de reguli clare și simple pentru toate finanțele UE și că sunt totodată necesare controale eficace pentru a se verifica cum sunt cheltuiți banii și dacă rezultatele preconizate sunt obținute”, a declarat președintele Curții, domnul Klaus-Heiner Lehne. „Acest lucru este deosebit de important în ceea ce privește fondul de redresare prevăzut pentru a combate efectele crizei provocate de pandemia de COVID-19. În aceste vremuri de criză, Comisia Europeană și statele membre au imensa responsabilitate de a gestiona finanțele UE într-un mod temeinic și eficient.”
Între timp, rata de absorbție de către statele membre a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) a continuat să fie mai mică decât se prevăzuse. Până la sfârșitul anului 2019, penultimul din actualul cadru bugetar pe șapte ani, fusese plătită doar 40 % (184 de miliarde de euro) din finanțarea UE aprobată pentru perioada 2014-2020, iar unele state membre utilizaseră mai puțin de o treime. Din această cauză, nivelul angajamentelor restante a crescut, ajungând la 298 de miliarde de euro până la sfârșitul exercițiului 2019 (sumă echivalentă cu aproape două bugete anuale). Această situație aduce cu sine dificultăți și riscuri suplimentare, din cauza necesității ca statele membre și Comisia Europeană să prevadă un timp adițional pentru absorbție în noua perioadă bugetară.