Certificatul digital al UE privind COVID a contribuit la coordonarea restricțiilor de călătorie între țările UE și a fost eficace în facilitarea călătoriilor în timpul pandemiei de COVID-19. Într-un raport publicat astăzi, Curtea de Conturi Europeană concluzionează că impactul celorlalte instrumente ale UE a fost însă modest. Potrivit Curții, Comisia Europeană a acționat rapid pentru a propune soluții tehnologice adecvate, dar utilizarea acestor instrumente de către țările UE a variat semnificativ, astfel încât impactul lor în facilitarea călătoriilor a fost inegal. Curtea solicită UE să se pregătească mai bine, astfel încât să poată face față cu mai mult succes eventualelor situații de urgență viitoare.
În martie 2020, la scurt timp după detectarea primelor cazuri de COVID-19 în Europa, țările UE au început să impună controale la frontiere și restricții de călătorie. În pofida competențelor sale limitate în domeniul politicii de sănătate publică, Comisia Europeană a luat diverse inițiative pentru a limita impactul acestor măsuri asupra liberei circulații. În special, aceasta a dezvoltat o serie de instrumente pentru a facilita călătoriile și pentru a ajuta la urmărirea cazurilor pozitive de COVID-19. Aceste instrumente au inclus un portal de depistare a contacților, formulare digitale de localizare a pasagerilor și o platformă pentru transmiterea acestor formulare între statele membre ale UE, precum și certificatul digital al UE privind COVID. UE a alocat 71 de milioane de euro pentru dezvoltarea acestor instrumente informatice.
Curtea a constatat că Comisia Europeană mobilizase rapid finanțare și adoptase o abordare pragmatică în ceea ce privește dezvoltarea instrumentelor sub presiunea timpului. Portalul de depistare a contacților a început să funcționeze după doar șapte luni de la debutul pandemiei, în timp ce certificatul digital al UE a fost finalizat înainte ca țările UE să își fi încheiat planurile de vaccinare. În schimb, formularele de localizare a pasagerilor au fost elaborate prea târziu, unele soluții naționale fiind deja puse la dispoziție mai devreme. Curtea observă, de asemenea, că Comisia Europeană nu a reușit să convingă anumite state membre să își depășească rezervele cu privire la utilizarea instrumentelor UE din cauza unor preocupări legate de protecția datelor și a altor preocupări de ordin juridic, precum și pentru că acestea își dezvoltaseră deja propriile instrumente naționale. În general însă, Comisia a răspuns preocupărilor legate de protecția datelor și a aplicat bune practici în materie de securitate informatică.
„Era esențial ca toate țările UE să adopte instrumente comune pentru a coordona restricțiile privind libera circulație și pentru a facilita călătoriile în pofida situației fără precedent cu care ne confruntam”, a declarat domnul Baudilio Tomé Muguruza, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest audit. „Nu toate instrumentele UE au fost adoptate de statele membre, iar succesul certificatului digital al UE privind COVID nu s-a înregistrat și în cazul celorlalte instrumente.”