Klaus-Heiner Lehne, noul președinte al Curții de Conturi Europene, avertizează că instituțiile europene au pierdut, într-o anumită măsură, încrederea cetățenilor. Cu ocazia prezentării raportului anual pe 2015 al Curții în fața Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European, domnul Lehne a afirmat că, în lunile și anii care urmează, provocarea majoră pe care trebuie să o înfrunte UE este de a redobândi această încredere pierdută. Domnul Lehne le-a mai spus deputaților din Parlamentul European că ar trebui să existe o reformă și că, indiferent de forma pe care o va lua aceasta, ea trebuie să fie construită pe temelii financiare solide. Aceasta înseamnă că UE trebuie să țină o contabilitate riguroasă, să se asigure că regulile sale financiare sunt aplicate corect, să obțină un bun raport costuri-beneficii cu banii cheltuiți și să garanteze transparența și furnizarea unei asigurări.
„Nu ne putem aștepta ca cetățenii să aibă încredere în instituțiile UE dacă nu sunt convinși că banii lor sunt folosiți cum trebuie și că ținem o evidență riguroasă a modului în care procedăm”, a declarat domnul Lehne.
Anul acesta, raportul anual al Curții arată că sistemele de finanțare bazate pe rambursarea costurilor beneficiarilor tind să prezinte niveluri mai ridicate de eroare decât sistemele bazate pe drepturi la plată. De asemenea, Curtea atrage atenția asupra riscurilor pentru gestiunea financiară pe care le prezintă acordarea de sprijin financiar prin împrumuturi, garanții și investiții de capital, fie direct din bugetul UE, fie indirect.
Curtea de Conturi Europeană a validat conturile Uniunii Europene aferente exercițiului 2015, așa cum a făcut în fiecare an începând din 2007. De asemenea, Curtea concluzionează că veniturile UE colectate nu au fost afectate de eroare. În schimb, nivelul de eroare estimat de Curte pentru cheltuieli este de 3,8 % (în comparație cu 4,4 % pentru 2014). Aceasta nu înseamnă că este vorba de fraudă, ineficiență sau risipă: este vorba despre o estimare a sumelor de bani care nu ar fi trebuit plătite deoarece nu au fost utilizate în deplină conformitate cu normele UE.
Curtea a constatat și de această dată aproape același nivel de eroare estimat (4,0 %) pentru cheltuielile care fac obiectul gestiunii partajate cu statele membre ca și pentru cheltuielile gestionate direct de către Comisie (3,9 %).
Raportul subliniază că un factor major care influențează nivelul de eroare este reprezentat de diferența dintre sistemele bazate pe rambursarea cheltuielilor, în cadrul cărora UE rambursează costurile eligibile pe baza unor declarații de cheltuieli prezentate de beneficiari, pe de o parte, și, pe de altă parte, sistemele bazate pe drepturi la plată, în cadrul cărora plățile sunt efectuate atunci când sunt îndeplinite anumite condiții. Sistemele bazate pe rambursarea costurilor prezintă un nivel mult mai ridicat de eroare (5,2 %) decât sistemele bazate pe drepturi la plată (1,9 %).
Potrivit Curții, acțiunile corective aplicate de autoritățile statelor membre și de Comisie au avut un efect pozitiv asupra nivelului de eroare estimat. Dar, deși Comisia a luat măsuri pentru a-și îmbunătăți evaluarea riscurilor și a impactului acțiunilor corective, există în continuare loc de ameliorare. Un număr semnificativ de erori ar fi putut fi prevenite sau detectate și corectate înainte ca plățile aferente să fie efectuate.
De asemenea, în pofida unui nivel general rezonabil de conștientizare cu privire la recomandările adresate de Curte statelor membre, nivelul de urmărire formală a acestora variază în mod considerabil. Drept rezultat, există puține dovezi care să indice că s-au adus schimbări în cadrul politicilor și al practicilor de la nivel național.