În Raportul său anual pe 2018, publicat astăzi, Curtea de Conturi Europeană a ajuns la concluzia că, pentru exercițiul 2018, conturile UE prezintă o imagine corectă și fidelă a situației financiare a UE. Pentru al treilea an consecutiv, Curtea a emis o opinie cu rezerve cu privire la regularitatea operațiunilor financiare subiacente conturilor. Această opinie reflectă faptul că o parte considerabilă din cheltuielile UE pe 2018 nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare și că erorile care erau totuși prezente nu mai aveau un caracter generalizat în diferitele domenii de cheltuieli. Cu toate acestea, atrage atenția Curtea, subzistă unele provocări în cazul domeniilor de cheltuieli cu risc ridicat, cum ar fi dezvoltarea rurală și coeziunea.
„Grație îmbunătățirilor aduse gestiunii sale financiare, UE îndeplinește în prezent standarde înalte de răspundere de gestiune și de transparență în cheltuirea banilor publici. Ne așteptăm ca viitoarea Comisie și statele membre să continue acest efort”,
a declarat domnul Klaus-Heiner Lehne, președintele Curții de Conturi Europene. „Începutul unui nou mandat legislativ și al unei noi perioade de programare constituie pentru factorii de decizie o ocazie unică de a axa politicile și cheltuielile UE pe obținerea de rezultate și pe crearea unei valori adăugate.”
Nivelul general al neregulilor care afectează cheltuielile UE a rămas stabil, menținându-se în limitele observate pentru cele două exerciții anterioare. Curtea estimează, pentru 2018, un nivel de eroare de 2,6 % în cadrul cheltuielilor (acest nivel a fost de 2,4 % în 2017 și de 3,1 % în 2016). Erori au fost detectate în principal în domeniile de cheltuieli cu risc ridicat, cum ar fi dezvoltarea rurală și coeziunea, în cazul cărora plățile din bugetul UE sunt efectuate pentru a rambursa costuri suportate de beneficiari. Aceste domenii de cheltuieli fac obiectul unor norme și al unor criterii de eligibilitate complexe, ceea ce este de natură să antreneze erori.
Cu sosirea unei noi echipe de conducere în instituțiile UE și în urma alegerilor din acest an pentru Parlamentul European, UE se regăsește într-un moment important, de răscruce, și, în opinia Curții, trebuie să profite de această dinamică pentru a obține rezultate. Bugetul UE nu reprezintă mai mult de 1 % din venitul național brut al tuturor statelor membre, deci este vital ca cheltuielile UE nu doar să respecte normele, ci și să producă rezultate.
Curtea atrage de asemenea atenția asupra anumitor provocări cărora UE trebuie să le facă față în materie de gestiune bugetară și financiară, provocări care au o relevanță deosebită pentru noul ciclu bugetar pe termen lung. Absorbția de către statele membre a fondurilor structurale și de investiții, care reprezintă aproape jumătate din actualul cadru financiar multianual (CFM), rămâne scăzută, în pofida unei accelerări în 2018 și a creșterii semnificative a sumelor solicitate în cursul acestui exercițiu prin cereri de plată. Comisia trebuie să ia măsuri pentru a evita o presiune inutilă la nivelul nevoilor de plată la începutul noului CFM (2021-2027), presiune care ar putea fi cauzată de cererile de plată amânate din actualul CFM. În plus, creșterea înregistrată la nivelul garanțiilor sprijinite de la bugetul UE (92,8 miliarde de euro la sfârșitul anului 2018) amplifică expunerea bugetului UE la risc, aspect pe care Comisia va trebui să îl abordeze în noul CFM.